Arhive blog

Cu fundul pe scaun şi capul în Narnia

A fost odată ca niciodată o variantă mai mică (şi la fel de „inteligentă”) de-a mea, care avea o bunică. Bunica trăia la ţară şi avea obiceiul acela foarte cunoscut printre bătrâni de a strânge şi îngrămădi într-un loc toate prostiile pământului. Mărunţişuri peste care se punea un strat considerabil de praf, dar a căror utilitate vitală era dată de principiul „Lasă, maică, nu se ştie niciodată când ai nevoie de ăsta!”.
Citeşte mai mult

Anunțuri